Another $700 Billion in Aid Scares Europe

<--

Viitorul pre?edinte al SUA, Barack Obama, cel supranumit „alesul europenilor” (dintre care 80% l-ar fi votat) a b?gat spaima în cancelariile din UE printr-un ambi?ios plan de 700 miliarde dolari pentru stimularea economiei.

Planul este v?zut drept excesiv de „protec?ionist”, pentru c? vizeaz? cu orice pre? salvarea locurilor de munc? ale americanilor, ceea ce ar putea ridica bariere în calea comer?ului liber.

Barack Obama le-a promis concet??enilor c? va crea 2,5 milioane de slujbe pân? în 2011, iar în acest scop va demara cel mai mare program de cheltuilei bugetare de la „New Deal-ul” pre?edintelui Franklin Delano Roosevelt, de acum 75 de ani. Cele 700 miliarde vor fi cheltuite în urm?torii doi ani ?i dep??esc costul r?zboiului din Irak. Banii vor merge c?tre repara?ii masive la podurile ?i drumurile aflate în degradare avansat?, c?tre construc?ia de noi ?coli, c?tre companiile care investesc în tehnologii ecologice ?i noi resurse de energie regenerabil? sau cele care genereaz? noi locuri de munc?.

În principiu, Obama a promis c? numai firmele care vor crea slujbe în SUA vor mai primi scutiri de taxe, nu ?i cele care î?i relocalizeaz? produc?ia, ceea ce ar putea s? reduc? ritmul investi?iilor americane peste hotare, în state care vor avea de suferit din aceast? pricin?. Or, la summitul Forumului de Cooperare Asia-Pacific (APEC), încheiat, duminic?, la Lima, pre?edintele în exerci?iu, George W. Bush, declara c? „una din lec?iile Marii Depresii este c? protec?ionismul global este calea c?tre ruina economic? global?”.

Comer?ul mondial, amenin?at de sc?dere

De?i la Lima premierul canadian Stephen Harper vorbea de 40 milioane de locuri de munc? (mai multe decât popula?ia Canadei!) care ar fi fost create în urma acordului de liber schimb cu SUA ?i Mexicul (NAFTA, în vigoare din 1994), Obama a exprimat p?reri critice asupra acordului. În campania electoral?, el a declarat de mai multe ori, în fa?a aleg?torilor r?ma?i ?omeri din pricina NAFTA, c? acordul ar putea fi „revizuit”.

Acum, statele din UE ?i Asia, dintre care multe au acorduri similare cu SUA, se tem ca, dup? ce Bush a fost „campionul liberului schimb”, s? nu vin? la Casa Alb? un pre?edinte excesiv de „protec?ionist”. Pe moment îns?, Obama nu s-a ar?tat gata s? salveze necondi?ionat firme americane, precum gigan?ii auto Chrysler, Ford ?i General Motors. Pre?edintele ales ar fi dispus s? insiste pe lâng? Congres s? le acorde ajutorul solicitat, dar numai dac? firmele vin cu planuri de restructurare concrete. Mult mai u?or a ob?inut bani din partea Trezoreriei concernul bancar Citigroup, care a vândut active în valoare de 20 miliarde dolari Trezoreriei, care a devenit astfel ac?ionar, dar ?i garant al unor credite nesigure în valoare de 306 miliarde dolari.

Taxele – reduse în SUA, mai mari în UK

Stimularea economiei preconizat? de Obama va viza reducerea impozitelor pentru „clasa de mijloc” (cu venituri de sub 100.000 USD pe an), dar ?i amânarea unei cre?teri de taxe pentru cei care câ?tig? peste 250.000 anual. De?i a promis în campanie, se pare c? Obama va l?sa în vigoare pân? când expir? (2011) scutirile de taxe promovate de Bush pentru boga?i. În Marea Britanie, pe lâng? reducerea de TVA ?i a impozitelor pe dividende, Guvernul Brown preg?te?te o m?rire la 45% a impozit?rii celor cu venituri de peste 150.000 lire pe an. Cea mai mare m?rire de taxe de când laburi?tii au preluat puterea în 1997 este justificat? de nevoia de a asigura cumva banii promi?i pentru stimularea economiei – 20 milioane lire.