The Gods of the Auto Industry Kneeling Before Congress

Edited by Louis Standish

<--

Fără miliarde de dolari primite imediat de la stat, General Motors şi Chrysler vor intra în faliment până la sfârşitul acestui an

Directorii companiilor nu s-au mai dus la Washington cu avioane personale, ci cu automobile hibride

Cel puţin 266.000 de angajaţi de la General Motors (GM), alături de alţi 129.000 de la Chrysler, plus alte sute de mii de muncitori de la companiile furnizoare riscă să rămână fără locuri de muncă la începutul anului viitor. Cu această previziune sumbră s-au înfăţişat, marţi, în faţa Congresului, directorii celor două companii, cărora nu le mai rămâne decât să-şi declare falimentul până la sfârşitul lui 2008.

General Motors a cerut Congresului „imediat” patru miliarde dolari, dintr-un ajutor care ar trebui să totalizeze 18 miliarde. Chrysler are nevoie rapidă de şapte miliarde dolari, sumă apropiată de banii plătiţi de actualul proprietar al companiei, Cerberus Capital Management (CCM), pentru 80,1% din acţiuni, în 2007.

Achiziţia s-a făcut de la concernul german Daimler, caruia CCM a avut îndrăzneala să-i ceară „banii înapoi”, pentru că ar fi ascuns situaţia dificilă a producătorului auto. Germanii au calificat drept „absurdă” cererea CCM, care a făcut pur şi simplu o afacere proastă, investind în producţia auto în ultimul an profitabil, cel puţin pe piaţa din America de Nord şi Europa, pentru această industrie.

Spre deosebire de competitorii săi, reprezentanţii Ford au transmis Congresului că nu riscă falimentul, dar că se aşteaptă la trei ani consecutivi de pierderi: 2009, 2010 şi 2011. De-abia în 2012 ar putea fi vorba de o redresare, dar numai dacă congresmanii vor aproba un împrumut de nouă miliarde companiei. În plus, Legislativul american trebuie să facă orice pentru a debloca piaţa creditelor auto.

Maşini electrice şi cu consum mai mic

În schimbul banilor solicitaţi, giganţii auto au promis că vor investi în vehicule electrice sau mai puţin consumatoare de benzină. De pildă, Ford a prezentat un plan de reducere cu 14% a consumului pentru modelele produse în 2009, modelele produse în 2009, respectiv cu 26% – în 2012 şi 36% – în 2015.

Toate companiile s-au angajat să investească în crearea de vehicule care să circule cu combustibili alternativi, dar le-au amintit congresmanilor că, mai întâi, trebuie să-şi asigure „supravieţuirea” pe piaţă – ceea ce nu mai sunt în măsură să facă în lipsa unei sume minime de 28 miliarde şi a uneia maxime de 38 miliarde. Suma este mică în comparaţie cu cele 700 miliarde alocate de Congres pentru redresarea sistemului financiar, dar aleşii americani nu mai au încredere în viitorul industriei auto şi nici n-o privesc drept la fel de „indispensabilă” precum serviciile bancare.

Salarii de un dolar şi fără avioane

Ca gest de „pocăinţă”, directorii companiilor auto s-au deplasat până la Washington (peste 800 km de la Detroit) cu vehicule echipate cu motoare hibride. Ei au promis că vor generaliza obiceiul unora dintre mai marii domeniului de a lucra pe salarii anuale de un dolar, dar şi că-şi vor vinde avioanele private, la care niciunul nu promisese că va renunţa, la audierea din Congres de acum două săptămâni. Lidera Camera Reprezentan-ţilor, Nancy Pelosi, a avertizat companiile că, fără „un nou model de afaceri, demn de banii contibuabililor” nu vor vedea niciun ban. Un asemenea plan a prezentat GM, care a anunţat că se va concentra pe patru mărci (din opt produse în SUA), va închide nouă fabrici până în 2012, va concedia 20.000 oameni, dar astfel va asigura slujbele celorlalţi.

Subsidiarele europene – scoase la vânzare

În Europa, General Motors vrea să-şi scoată la vânzarea subsidiara Saab, iar Ford vrea să renunţe la Volvo, dar nu se ştie ce investitor ar fi atât de nesăbuit să investească în industria auto în 2009, poate cel mai negru an din istoria acesteia.

Dacă nu se vor găsi cumpărători, pe mii de muncitori europeni îi aşteapă şomajul.

About this publication