Uncle Sam is Sending Us a Master Lobbyist

<--

Mark Henry Gitenstein – partener la biroul din Washington al unei prestigioase case de avocatură din Chicago, lobbyist pentru mari corporaţii şi donator al Partidului Democrat – este alegerea preşedintelui Barack Obama pentru postul de ambasador în România. El urmează să-şi preia postul la Bucureşti (vacant din octombrie 2008) după confirmarea de către Senat.

Anunţul preşedintelui, postat pe siteul Casei Albe, a fost făcut joi, odată cu nominalizarea altor şefi de misiuni diplomatice, pentru ambasadele SUA din Belgia, Belize, Burundi, Elveţia şi Liechtenstein, Insulele Marshall, Oman, Tanzania, Tunisia şi Surinam. Din cei zece nominalizaţi, cinci sunt diplomaţi de carieră, iar unul general. Patru s-au remarcat prin donaţiile făcute candidaţiilor Partidului Democrat în timpul campaniei prezidenţiale.

Succinta descriere oficială pe care Casa Albă i-o face celui ales de Obama pentru postul de la Bucureşti se referă strict la activitatea politică. În prezent, Gitenstein este „fellow” (cercetător „asociat”) în studii de guvernare la Brooking Institution (unul dintre cele mai vechi think-tank-uri din capitala SUA).

Anterior, timp de 17 ani, el a fost colaborator apropiat al actualului vicepreşedinte Joseph Biden, în timpul îndelungatei cariere a acestuia ca senator de Delaware. Mai întâi asistent în biroul senatorial al lui Biden, apoi consilier în cadrul Comisiei juridice a Senatului, Gitenstein a făcut parte, între noiembrie 2008 şi ianuarie 2009, în echipa de consilieri care a pregătit preluarea mandatului de către noua Administraţie.

Lobbyist pentru Camera de Comerţ a SUA şi Merrill Lynch

Despre activitatea cu adevărat interesantă pentru publicul larg, Casa Alba nu face decât o menţiune, anume că cel nominalizat este partner în cadrul firmei de avocatură Mayer Brown LLP, din 1989. Casa de avocatură, fondată în 1881 la Chicago, este una dintre cele mai mari firme de profil din lume, cu 1.800 de avocaţi (dintr-un total de 3.400 angajaţi), în 20 de ţări, şi o cifră de afaceri de 1,18 miliarde dolari în 2007. Firma obişnuieşte să reprezinte în Justiţie şi activităţi de lobby numai companii aflate în topul primelor o sută din America.

În această calitate, Gitenstein s-a remarcat în calitate de lobbyist pentru Camera de Comerţ a SUA. Adesea, el a reprezentat interesele unori mari corporaţii din domeniul telecomunicaţiilor (AT&T), al tehnologiilor militare (Boeing, Lockheed Martin) sau al serviciilor financiare (Merrill Lynch – parte a Bank of America după criza financiară din octombrie 2008).

Un apărător al intereselor marilor corporaţii

ONG-ul Public Citizen consideră că activităţiile de lobby ale lui Gitenstein au promovat lipsa de transparenţă a marilor corporaţii, în defavoarea americanilor obişnuiţi. Ca reprezentant al Camerei de Comerţ americane, avocatul a susţinut legi care să restrângă posibillitatea cetăţenilor de a da în judecată mari corporaţii şi de a obţine despăgubiri.

Mai mult, profilul său profesional contravine unui ordin semnat de Obama în prima zi de mandat. La 20 ianuarie 2009, noul preşedinte a dat o dispoziţie potrivit căreia foştii lobbyşti nu pot face parte din Administraţia sa, prevedere de la care multe din nominalizările sale ulterioare au făcut excepţie.

La presiunile Public Citizen, Obama a renunţat, în februarie 2009, la numirea lui Gitenstein ca director al Biroului pentru Politică Judiciară din Departamentul Justiţiei, deşi presa îl dădea drept „sigur numit” în funcţie. În respectiva poziţie, fostul avocat putea influenţa politicile Administraţiei în linia intereselor clienţilor de la care a primit milioane de dolari în ultimul deceniu.

„Gitenstein are o lungă istorie de susţinere a unor legi care apără corporaţiile de tragerea răspundere în defavoarea americanilor obişnuiţi” – din obiecţiile ridicate de ONG-ul Public Citizen la nominalizarea lui Gitenstein la o înaltă funcţie în Departamentul Justiţiei

INFO PLUS

6,4 milioane de dolari din comisioane

Numai între 2000 şi 2008, ca lobbyst al Camerei de Comerţ a SUA, Mark Gitenstein a încasat comisioane în valoare de 6,4 milioane dolari. În raport cu veniturile, donaţiile sale de campanie sunt nesemnificative – 4.000 USD pentru vicepreşedintele Joe Biden, respectiv 1.500 USD pentru Hillary Clinton – din pricina legislaţiei americane care limitează strict cuantumul sumelor care pot fi acordate de o singură persoană. Donator „fruntaş” devine acela care îşi foloseşte relaţiile pentru a atrage cât mai mulţi contributori.