China More Interested in Europe Than in the US

<--

Criza datoriilor nu împiedică, se pare, China să mizeze pe Europa. În contrast cu informaţii recente – de regulă din surse americane – privind un apropiat colaps al eonomiei chineze, pentru prima oară în istoria sa, conform unui studiu al Fondului chinez de investiţii A Capital, Beijingul a investit în 2011 mult mai mulţi bani în Europa decât dincolo de Atlantic. Din cele 68 miliarde de dolari (51,7 miliarde de euro) investiţii directe ale Chinei în străinătate, 44 la sută au servit fuziunilor/achiziţiilor. Din acestea, 34 la sută (10,4 miliarde de dolari) au mers în Europa. SUA au căzut pe locul al doilea, nerevenindu-le decât 21 la sută din totalul investiţiilor chineze efectuate în 2011 în afara graniţelor, faţă de 34 la sută în 2010. China, relevă studiul amintit, căuta să-şi diversifice investiţiile şi comerţul, orientându-se prioritar spre întreprinderile de înaltă tehnicitate, spre deosebire de anii trecuţi când accentul era pus pe obţinerea de resurse naturale, pe materii prime, imperios necesare economiei sale. Oricum, această orientare rămâne valabilă şi în prezent (51 la sută din totalul investiţiilor efectuate în 2011), dar în Europa, interesul grupurilor chineze este axat pe sectoarele chimie, industrii de înaltă tehnicitate, servicii. În 2011, una din cele mai importante investiţii din Europa a fost realizată în Franţa, unde fondul suveran China Investment Corporation (CIC) a preluat 30 la sută din acţiunile ramurei explorări ale grupului GDF Suez, contra sumei de 3 miliarde de dolari. În ofensiva investiţiilor în străinătate s-au angajat din ce în ce mai multe întreprinderi chineze private. Deşi la începutul acestui an ele deţineau doar 28 la sută din afacerile încheiate de partea chineză (faţă de 72 la sută investiţii ale statului), tendinţa de creştere a investiţiilor întreprinderilor chineze private în străinătate este evidentă. Oferind o cifră globală referitoare la anul trecut, A Capital precizează că investiţiile chineze în străinătate au fost de 322 miliarde de dolari şi prevede ca ele să crească – până în 2016 – cu aproape 800 miliarde de dolari.

Chinezii au ajuns primii investitori străini în Germania

În 2011, chinezii i-au depăşit pe americani, pe elveţieni şi pe francezi, devenind primii investitori străini în Germania, a anunţat agenţia guvernamentală Germany Trade and Invest (GTAI), în sarcina căreia se află promovarea ţării pe lângă investitorii străini. Chinezii, relevă “Les Echos”, au investit în 158 de proiecte recenzate de GTAI, americanii în 110 proiecte iar elveţienii în 91. Investitorii francezi, vecinii consideraţi “preferaţii” parteneri ai prietenilor germani, se situează abia pe a patra poziţie, cu investiţii în 53 de proiecte promovate de GTAI. De precizat că, la nivelul continentului, europenii reprezintă în continuare jumătate din numărul investitorilor în Germania. Un proiect din cinci a fost montat în industria de

maşini-unelte sau în cea a automobilelor. 13 la sută – în tehnologiile noi. Energiile alternative nu au atras decât 6 la sută din proiectele promovate de GTAI.

Domeniile preferate de chinezi

Discrete în general, grupurile industriale chineze au ajuns subiecte de comentarii îndeoesbi în ultimele săptămâni, dupa ce s-a constatat că ele au achiziţionat numeroase întreprinderi germane de mare reputaţie. Sunt întreprinderi de talie ceva mai modestă, dar dominante pe piaţa mondială în sectorul de care aparţin. Ultima achiziţie, căreia i s-a făcut o mare publicitate, a fost realizată de grupul chinez Lingyun. Acesta a cumpărat întreprinderea germană Kiekert, un fel de IMM, dar considerată numărul 1 mondial în producţia de sisteme de închidere securizată a uşilor automobilelor, cu un foarte mare succes la export. Puternicul grup chinez Lingyun, producător anexă al industriei de automobile, cu 10.000 de angajaţi în întreaga lume şi o cifră de afaceri anuală de peste 700 milioane de euro, a pus mâna pe întreprinderea germană Kiekert (care, la rândul ei, are 4.000 de angajaţi în Germania, Cehia, SUA, Mexic şi China) precum şi pe cele 850 de brevete ale ei, contra unei sume încă nedezvăluite. Întreprinderea germană, cu o experienţă de aproape un secol, este situată în zona Ruhr. Pentru a evalua cât de bună afacere a făcut grupul chinez amintit, este de reţinut că, în 2011, Kiekert a avut o cifră de afaceri de 500 milioane de euro. La sfârşitul lunii ianuarie, a fost anunţată o altă afacere de succes a chinezilor. Grupul Sany, a achiziţionat grupul german Putzmeister, unul din marii furnizori germani de utilaje pentru construcţii, contra sumei de 500 milioane de euro. Exemplele de mai sus sunt doar din anul 2011, dar dacă am recapitula marile investiţii/achiziţii din Grecia, Portugalia, alte investiţii în Franţa, Germania, ţări din Europa Centrală şi de Est, am găsi raţiunile pentru care publicaţia lunară “L’Expansion” lansa aprecierea potrivit căreia China se instalează tot mai serios pe continentul european.