Should the US Protect Iran Against a Possible Israeli Attack?

<--

Ar trebui SUA să apere Iranul de un eventual atac israelian?

Poate părea o întrebare absurdă, dar să ne amintim declaraţiile făcute de Zbigniew Brzezinski, fostul consilier de campanie al preşedintelui Obama pe probleme de politică externă (Obama i-a fost student la Universitatea Columbia), consilierul pe probleme de securitate al fostului presedinte Jimmy Carter, ideologul Trilateralei.

În septembrie 2009, într-un interviu acordat unei publicaţii americane online, Brzezinski afirma că, în cazul unui atac aerian al Israelului împotriva Iranului, Statele Unite ar trebui să oprească avioanele israeliene. Acestea vor trebui să traverseze Irakul, iar americanii vor fi obligaţi să reacţioneze, în caz contrar ar fi acuzaţi de complicitate. Atacat dur din toate direcţiile, marele strateg internaţional a fost obligat să-şi nuanţeze declaraţiile.

Ideea rămâne însă, mai actuală ca oricând. Ultima vizită a lui Bibi Netanyahu la Washington, la începutul lunii, discuţiile sale cu preşedintele Obama şi discursul în faţa a 12.000 de membri AIPAC (Comitetul Americano-Israelian pentru Afaceri Publice), au presat pentru o declaraţie fermă, concretă a SUA în sprijinul Israelului, testând, totodată, reacţia Statelor Unite în eventualitatea unui atac unilateral al Israelului împotriva Iranului. Rezultatul a fost că Obama s-a declarat, o dată în plus, pentru soluţii diplomatice, întrevăzînd chiar o nouă fereastră de oportunitate. Este vorba despre negocierile de la începutul lui aprilie, din Istanbul, între Sua, China, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi Germania şi autorităţile de la Tehran. Negocieri pe care secretarul de stat Hillary Clinton le caracteriza (într-un mesaj adresat şefului diplomaţiei ruse) drept “ultima şansă pentru Teheran de a evita războiul”.

Brzezinski nu şi-a schimbat poziţia. Crede, în continuare, că guvernul belicos de extremă dreapta, Netanyahu-Lieberman poate fi o catastrofă pentru Israel şi pentru întreaga lume. Într-un interviu acordat Deutsche Welle, la începutul lui martie a.c., Brzezinski s-a referit din nou la “aventurismul militarist” manifestat de Israel contra Iranului. “Ei bine, nu pricep cum, în virtutea principiului ordinii internaţionale, o ţară – care ea însăşi are armament nucelar – se pronunţă categoric că unei alte ţări nu îi este permis să deţină un program nuclear, până când prima ţară nu-şi dă aprobarea, iar dacă nu aprobă are dreptul să declanşeze un război (…), apoi să aştepte sprijinul comunităţii internaţionale, în mod special pe cel al SUA”… Brzezinski e convins că – dacă Israelul ar declanşa un atac împotriva Iranului, consecinţele acestuia ar fi catastrofale în primul rând şi mai ales pentru Statele Unite, care ar plăti “cu sânge şi bani”. (Nouriel Roubini aprecia că, în eventualitatea unui război, preţul barilului ar urca rapid la 200 de dolari). Nu există decât o soluţie – a diplomaţiei, iar “adevăraţii prietenii ai Israelului ar trebui să critice greşelile nebuneşti” ale diplomaţiei de la Ierusalim.

E drept că, nu cu mult timp în urmă, tot Brzezinski observa că poţi critica politica externă a Chinei, pe cea a Franţei sau a Marii Britanii, dar de politica externă a Israelului nu te poţi atinge, fără să fii etichetat violent drept antisemit.

Nu cred că, până la alegerile din noiembrie, SUA vor declanşa sau vor încuraja un atac împotriva Iranului. Brzezinski vede umbrela anti-nucleară ca pe o soluţie pentru pace şi stabilitate în Orientul Mijlociu (după cum o astfel de umbrelă a protejat ţările Europei Occidentale împotriva fostei URSS, în vremea Războiului Rece).

Cu toate presiunile enorme care se exercită împotriva lui în acest an electoral, Obama va avea, probabil, înţelepciunea să rămână în graniţele diplomaţiei. Nu cred că Mitt Romney – un maestru al gafelor, pe care mulţi l-ar dori Mut Romney – cu tot sprijinul pe care vechiul său prieten, Bibi Netanyahu, e gata să i-l acorde, are o şansă serioasă la preşedinţia Americii.