Printing More Money to Save the Country

Back To Origin

Pentru a stimula relansarea activităţii economice din SUA, Banca centrală (Federal Reserve – Fed) pregăteşte o „soluţie de avarie” – tipărirea de bani, necesari pentru cumpărarea de bonuri de Trezorerie şi obligaţiuni ipotecare în valoare de 1.000 miliarde.
Cu toate că îşi asumă un risc uriaş „de diluare a valorii dolarului”, consideră The New York Times, Administraţia Obama şi preşedintele Fed, Ben Bernake, sunt pregătiţi să apeleze la această măsură disperată pentru a scoate America din recesiune. Până acum, nimic altceva nu a funcţionat: nici recapitalizarea băncilor dintr-un fond de 700 miliarde pus de către Congres la dispoziţia Trezoreriei, în octombrie, nici reducerea dobânzii de referinţă de către Fed la un minim istoric de 0,25%.
Băncile se tem să ofere credite, antreprenorii se tem să facă investiţii şi tot mai multe companii dau faliment, în timp ce sute de mii de americani şi-au pierdut slujbele de la prăbuşirea Bursei de pe Wall Street, în septembrie 2008. Astfel, cu suma uriaşă pompată în economie – în paralel cu o eventuală scădere a dobânzii până la 0% în cazul împrumuturilor pe termen scurt – Fed doreşte să atenueze efectele recesiunii.
Oferind „bani ieftini” economiei, Fed ar vrea să vadă firmele dezvoltând noi planuri de afaceri, iar pe americanii de rând reluându-şi obiceiurile de consum, cu atât mai mult cu cât ultimele previziuni nu sunt deloc îmbucurătoare. FMI anticipează că economia SUA va scădea cu 2,8% în 2009, şomajul ar putea creşte până la 9% în 2010 şi, din pricina reducerii apetitului pentru consum, preţurile ar putea să scadă până ce economia se va confrunta cu o deflaţie asemănătoare celei din Japonia anilor 1990.
Imposibilul devine posibil: americanii nu mai consumă
Într-un scenariu deflaţionist, scăderea preţurilor imobilelor – care îi afectează deja pe cei care achită sume împrumutate mai mari decât valoarea actuală a locuinţei ipotecate – ar putea să se extindă şi la bunurile de larg consum. Fără ajutorul Trezoreriei, băncile ar fi riscat falimentul, căci nu ar fi avut cu ce să acopere banii pierduţi din pricina creditelor „neperformante”. Totuşi, fie pentru că nu au primit „destul”, fie se tem excesiv să ofere credite, instituţiile de credit nu mai dau drumul banilor în economie.
Aspectul pozitiv este că cele 1.800 miliarde tipărite de Fed din septembrie 2008 încoace nu au alimentat inflaţia în SUA, căci sunt bani „inactivi”. Ori că stau în seifurile băncilor, ori că sunt „puşi la ciorap” de către oameni temători, noile bancnote nu circulă în economie. Americanii îşi plătesc facturile şi mâncarea, dar cumpără tot mai puţine automobile, vacanţe, bunuri de lux etc.
Însă pericolul inflaţiei nu poate fi evitat la nesfârşit, deoarece se aşteaptă ca Fed să fi tipărit peste 3.000 miliarde dolari până la sfârşitul lui 2010. Deja, în ultimele zile, dolarul a început să piardă din valoare în raport cu euro şi yenul japonez.
Furia împotriva AIG, încă nepotolită
În timp ce Fed pregăteşte alimentarea cu bani a economiei, Trezoreria se preocupă de „restructurarea ordonată” a AIG, unde deţine 80% din capital. Contribuabilii sunt încă nemulţumiţi, lucru demonstrat de popularitatea a încă unei emisiuni satirice de pe canalul Comedy Central, în care gazda, Stephen Colbert, a scos în platou o furcă şi i-a îndemnat pe spectatori: „Pe ei... Guvernul nu-i poate opri, dar noi putem!”
Congresmenii democraţi nu vor să renunţe la ideea lor de a impozita cu 91% bonusurile (faţă de 25%, cu cât se impozitează în acest moment beneficiile pentru directorii de companii mai mari de un milion USD), ceea ce stârneşte nemulţumiri nu doar la AIG, ci şi la alte bănci care au primit o infuzie de capital din partea Trezoreriei.