The Kandahar Massacre: What Is America Still Doing in Afghanistan?

<--

Este cazul să se retragă americanii din Afganistan? Tema a revenit puternic în dezbatere, atât înStatele Unite, cât şi în restul lumii , în special în ţările implicate în aşa numitul război împotriva terorismului. Masacrarea a 16 civili (printre care 9 copii) de către un soldat american în Kandahar a produs oroare în întreaga lume şi a adus din nou în actualitate o întrebare recurentă – ce mai caută SUA în acest teatru de luptă la zece luni de la distrugerea imaginii iconice a terorismului: Osama bin Laden?

În urmă cu o săptămână, când şase soldaţi britanici erau ucişi în Afganistan de o bombă “plantată” de talibani, opinia publică din Marea Britanie cerea retragerea anticipată de pe acest front. Povestea se repetă odată cu moartea civililor din Kandahar, ucişi duminică de soldatul de 38 de ani, care se afla pentru prima oară în misiune în Afganistan, după trei operaţiuni în Irak.

În plus, masacrul de zilele trecute vine după o serie de erori ale forţelor americane – soldaţi urinândpe cadavrele talibanilor sau arderea unor exemplare din Coran – mediatizate în lumea întreagă şi folosite de insurgenţi drept material ilustrativ pentru “sălbaticii americani bolnavi mintal”, cum sunt descrişi militarii SUA într-o declaraţie postată luni de talibani pe internet.

Cu toate acestea, discuţia care se poartă acum despre o eventuală retragere anticipată a americanilor din Afganistan nu va deveni altceva decât o simplă discuţie, pentru că este imposibil, din mai multe motive, ca o astfel de manevră să aibă loc mai devrevme de 2014.

Să ne oprim puţin asupra câtorva date:

– Rata de dezaprobare a acestui război a ajuns la 60% în rândul americanilor.

– Costul anual pentru un singur soldat american detaşat în Afganistan se ridică la un milion de dolari. În total sunt 90.000 de soldaţi.

– Din punct de vedere logistic, va dura cel puţin un an până ce americanii vor dezmembra şi transporta infrastructura din Afganistan

– Discuţia despre o retragere anticipată este profund marcată de alegerile prezidenţiale din SUA

Un sondaj realizat la cererea Washington Post/ABC News chiar în ajunul atacului armat de duminică a arătat că 60% dintre americani nu sunt de acord cu continuarea acestui război.

Nu există dubii de nicio parte că războiul din Afganistan este prea lung şi prea costisitor din toate privinţele. Statele Unite, care conduc misiunea Forţei Internaţionale a NATO (ISAF) din Afganistan, ar fi trebuit să se retragă de mult de pe acest front. Ar trebui şi acum, chiar dacă ar fi să luăm în considerare numai rata de dezaprobare din rândurile americanilor. Mai mult, potrivit estimărilor vehiculate de presa de peste Ocean, costă un milion de dolari pentru ca SUA să ţină un soldat în Afganistan timp de un. Când un contribuabil înmulţeşte această sumă cu cei aproximativ 90.000 de soldaţi americani care sunt staţionaţi acum în Afganistan, costul acestui război, în vreme de recesiune, este enorm.

Principalele trei ţări care participă la războiul din Afganistan sunt SUA, Marea Britanie şi Germania, iar calendarul actual prevede retragerea trupelor şi transferul de putere în mâinile oficialilor afganipână la finalul lui 2014. Într-o vizită surpriză efectuată luni în nordul ţării, cancelarul german Angela Merkel a declarat că nu este sigură că acest lucru va fi posibil, din cauza progresului insuficient înregistrat în ultima perioadă. Cât despre celelalte două ţări aliate, SUA şi Marea Britanie, liderii lor se sfătuiesc zilele acestea la Washington şi ar putea veni cu un nou deadline pentru transferul de putere, se crede la mijlocul anului viitor. Orice astfel de schimbare de plan, însă, născută doar din nişte calcule electorale – Barack Obama este în campanie pentru alegerile prezidenţiale din 6 noiembrie şi are parte de nişte cote de popularitate dezastruoase – vor reprezenta un avantaj strategic uriaş pentru talibani şi vor da impresia unei retrageri haotice, care ar discredita însăşi NATO. Acesta este primul mare motiv pentru care o retragere prematură ar fi imposibilă.

Deocamdată, Barack Obama evită să promoveze o schimbare de plan şi a declarat din nou luni, într-un interviu pentru postul de televiziune KDKA, că SUA nu îşi doresc “o retragere precipitată” de pe acest front. “Este important pentru noi să asigurăm o retragere în mod responsabil, pentru ca să nu fim nevoiţi ca ulterior să ne întoarcem” acolo, a declarat Obama pentru postul de televiziune KDKA.

Totodată, SUA, cu 90.000 din totalul de 130.000 de soldaţi din Afganistan, nu pot părăsi acest război pe cont propriu. SUA conduc acest război şi orice schimbare de calendar ar trebui supusă consultărilor cu celelalte state care participă la acest conflict. Sau, pus în termeni şi mai simpli, chiar dacă majoritatea ţărilor se pregătesc de retragerea din Afganistan, SUA trebuie să rămână “să stingă lumina” acestui război, început în urma unui atac pe pământ american.

Mai departe, anti-americanismul în continuă creştere în Afganistan, scăderea ratei de aprobare din partea civililor de aici pentru misiunea NATO nu sunt motive pentru a grăbi plecarea, ci dimpotrivă, aceste probleme complică retragerea şi o fac cu atât mai greu de obţinut, aspect de care Angela Merkel s-a arătat conştientă în timpul vizitei ei în nordul ţării, dar pe care promotorii încheierii operaţiunii Enduring Freedom (numele militar al războiului), între care şi candidaţii la învestitura republicană pentru alegerile prezidenţiale, îl ignoră.

Retragerea anticipată a fost un subiect de discuţie şi după mai 2011, când Osama Bin Laden nu mai putea fi folosit drept ţinta cea mare a războiului. A existat atunci o mare presiune din partea Indiei, care este cel mai mare donator al Afganistanului (cu proiecte de dezvoltare în valoare de 1,19 miliarde de dolari), ajutor care le-a fost de mare folos Statelor Unite în ultimii ani. India nu va fi cu siguranţă de acord cu un calendar şi mai grăbit al retragerii.

Există, de asemenea, şi problema care poate fi numită, simplu, “Hamid Karzai”. Relaţia dintre preşedintele afgan şi SUA, sau cu administraţia Obama mai ales, nu a fost niciodată una cordială. În cartea “Obama’s Wars”, jurnalistul american Bob Woodward – cunoscut mai ales pentru rolul său în deconspirarea scandalului Watergate din anii ’70 – povestea cum serviciile secrete ale SUA relatau la unison despre cât de paranoic este Karzai. “Nu şi-a luat medicamentele” era una dintre sintagmele recurente folosite cu referire la preşedintele Karzai în cadrul serviciilor secrete americane şi chiar al administraţiei Obama. Preşedintele Obama i-a cerut nu o dată omologului afgan “să se adune”, potrivit lui Woodward. Or, fără ISAF, Karzai ar fi mort şi, deocamdată, nu există niciun înlocuitor la orizont. Cel de-al doilea mandat prezidenţial al lui Karzai ar trebui să expire tocmai în anul în care este programată retragerea trupelor NATO, 2014. Dacă ISAF ar încheia acest război mai repede, Afganistanul rămâne pe mâna lui Karzai şi nu are nicio şansă în faţa talibanilor.

Una dintre cele mai frecvente greşeli care se fac cu referire la operaţiunea militară din Afganistan – iar oficialii americani evită să o corecteze -este că, potrivit calendarului actual, în 2014 vor pleca toţi soldaţii. De fapt, retragerea care ar trebui să aibă loc până în 2014 vizează ofensiva militară. Mai exact, până la acest termen-limită, se doreşte încheierea atacului propriu-zis şi trecerea la asistenţă acordată trupelor şi autorităţilor afgane – diferenţa dintre “combat” şi “support”. Această din urmă fază a războiului va dura şi ea. În cazul irakian, spre exemplu, a prelungit cu un an şi jumătate prezenţa militară. Deci, ca să plece mai devreme, SUA ar trebui să intre urgent în faza de asistenţă.

În contextul actual, SUA şi celelalte forţe aliate nu pot spera să încheie nici ofensiva, nici asistenţa. Dar, şi aici vine realitatea care năruie definitiv speranţele unei retrageri anticipate, chiar dacă procesul de reconciliere cu talibanii ar avea parte de un deznodământ fericit mâine, tot ar fi nevoie de cel puţin încă un an doar pentru ca retragerea efectivă să aibă loc. Iar motivul este unul cât se poate de banal: ISAF are în Afganistan o infrastructură militară uriaşă, aspect pe care l-a menţionat şi Barack Obama în interviul de luni acordat canalului KDKA. Forţele aliate au construit, în cei 11 ani de război care au trecut deja, un adevărat stat în stat, iar “expedierea” lui acasă este un proces incredibil de anevoios. Din nou, mărturie stă Irakul, care s-a dovedit a fi cea mai dificilă retragere – vorbind strict din punct de vedere logistic – din istoria mondială. A fost vorba despre milioane de obiecte, de la tancuri la filtre de cafea, care trebuiau dezasamblate şi scoase din Afganistan. Numai transportul a durat un an de zile şi a ajuns atât de scump, încât specialiştii au decis să lase patru milioane de obiecte în Irak, în valoare de 390 de milioane de dolari, pentru că au calculat că ar economisi asfel 685 de milioane de dolari pe transport. Or războiul din Afganistan este deja cu doi ani mai lung decât cel din Irak, iar problemele fizice din spatele retragerii vor fi şi mai mari.

În concluzie, există multe motive pentru care SUA ar fi trebuit să pună punct operaţiunii din Afganistan. Există, poate, la fel de multe motive pentru care această operaţiune nici nu ar fi trebuit să înceapă. Realitatea este, însă, că, în condiţiile date, este greu de imaginat că până şi calendarul actual este fezabil şi că o retragere (înţeleasă în oricare sens al cuvântului) ar putea fi altceva decât o promisiune electorală.