Who Can Stop Donald Trump?

Published in Adevarul
(Romania) on 21 February 2016
by Alina Anghel (link to originallink to original)
Translated from by Andreea Muntean. Edited by Rachel Pott.
Donald Trump’s resounding victory in the South Carolina primary is a wake-up call that the traditional wing of the Republican Party can no longer ignore. If the Republicans don’t manage to form a coalition around Cruz or Rubio — the only ones who have a chance at stopping Trump’s ascent to the White House — the convention in July will be a hard pill to swallow. The next three weeks are crucial for the GOP.

Even though Trump’s victory confirms last week’s polls, it raises a simple question: Who can stop Trump from obtaining a nomination and, most of all, how?

It seems as though no matter what he says or does, Trump’s supporters won’t back down. Foreign policy commentators were confident that Trump’s indirect attacks against former President George W. Bush would cause him to come crumbling down, especially in South Carolina, a state known for favoring the Bush family. May I remind you that, during the debate on Feb. 13, Trump accused the former Republican president of using lies to drag the country into the Iraq conflict and pointed out that the Twin Towers went down during Bush’s time in office. The acrid remarks toward the Pope, who previously stated that he who builds walls instead of bridges between people is not a Christian, didn’t alter Trump’s image. For many American voters, Trump’s speech fits like a glove.

For those tired of Washington’s traditional politics, all of the following are music to their ears: attacks on the federal government, the rooting out of corporate practices, enterprises being shut down in America and re-opened in Mexico or China, immigration and the need to build a Mexico-funded wall across the southern border, a more careful selection of trans-Atlantic allies, taking down the Islamic State, and an aggressive policy against Russia. Aggressively, Trump suggests trust and gives hope. Under these conditions, the Republicans’ only chance is a joint attack against Trump, with solid subject matters and an electoral platform.

Going back to the anti-immigrant speech that Trump so proudly propagated, it’s funny that the wife of the man who’s building his campaign on hate speech against immigrants was born in the former Yugoslavia, has a strong accent, and only became an American citizen in 2006. This is the perfect expression of “sleeping with the enemy.” South Carolina is deciding the nomination. Traditionally, the Republican candidate who wins the primary elections in South Carolina ultimately becomes the party’s nominee. The only exception was in 2012, when the state was won by Newt Gingrich, and the race for the White House was won by Mitt Romney. Along with Jeb Bush’s withdrawal from the race, and after Carson and Kasich’s poor results in South Carolina, it becomes more obvious that the real fight for the nomination will be between Trump, Rubio and Cruz.

Most likely, a large part of Bush’s votes will now be in Rubio’s favor. A possible withdrawal by Carson and Kasich would bring things further into perspective. With the results in from South Carolina, it’s obvious the Republicans don’t have much to celebrate — Hillary Clinton is winning Nevada. For the former secretary of state, a win in Nevada is vital. Although she won by no more than 5 percent, her success in this state makes her the candidate with highest chance of being nominated.

Having the most Nevada delegates in her pocket, Clinton aimed her attention at Texas, which votes next Tuesday. But first, she took the time to thank her supporters in Nevada and to emphasize the key points of her campaign: equal pay for the same work, fighting against racism, and immigration and justice reforms.

Bernie Sanders, however, wasn't discouraged by his defeat in Nevada, and announced that he is feeling confident about Super Tuesday, when he will most likely manage to win a few states, including Vermont, his home state. He still manages to mobilize young people with a progressive and unifying message.


Victoria răsunătoare obţinută de candidatul Donad Trump în alegerile primare din Carolina de Sud este semnalul de alarmă pe care aripa tradiţională a Partidului Republican nu îl mai poate ignora. Dacă republicanii nu vor reuşi să se coalizeze în jurul lui Cruz sau Rubio, singurii cu şanse reale să-l oprească pe Trump din galopul spre Casa Albă, Convenţia din iulie le va pica greu la stomac. Următoarele trei săptămâni sunt cruciale pentru GOP.

Deşi victoria lui Trump nu face altceva decât să confirme sondajele din ultima săptămână, ea aduce cu sine o întrebare de bun-simţ: cine îl va putea opri pe Trump din drumul către obţinerea nominalizării şi, mai ales, cum?

Se pare că orice ar spune sau ar face Donald Trump, susţinătorii săi nu dau înapoi. Comentatorii americani de politică externă au fost siguri că, atacându-l indirect pe fostul preşedinte, George W. Bush, Trump şi-a tăiat craca de sub picioare, mai ales în Carolina de Sud, stat tradiţional favorabil familiei Bush. Vă amintesc, în timpul dezbaterii din 13 februarie, Trump l-a acuzat pe fostul preşedinte republican că a minţit pentru a putea târî ţara în conflictul din Irak şi că Turnurile Gemene au căzut în timpul mandatului acestuia. Nici replicile acide la adresa Suveranului Pontif - care afirmase că cel care vrea să ridice ziduri, în loc să construiască poduri între oameni, nu este creştin - nu au reuşit să altereze imaginea miliardarului Trump. Pentru mulţi dintre alegătorii americani, retorica lui Trump se potriveşte mănuşă. Atacurile la adresa guvernului federal, stârpirea practicilor corporaţiilor, faptul că fabricile se închid în SUA pentru a fi redeschise în Mexic sau China, imigraţia şi necesitatea construirii unui zid la graniţa cu vecinul de la sud, zid pentru care ar urma să plătească guvernul mexican, o selecţie mai atentă a aliaţilor americani de peste Ocean, decapitarea ISIS şi o politică agresivă la adresa Rusiei, sunt melodia perfecta pentru urechile celor care s-au săturat de politica tradiţională a Washingtonului. Într-o manieră agresivă, Trump inspiră încredere şi dă speranţă. În aceste condiţii, singura şansă a bazei republicane este acum un atac concertat la adresa lui Trump, pe subiecte concrete şi platformă electorală.

Revenind la discursul anti- imigranţi propagat cu atâta mândrie de Trump, mi se pare amuzant faptul că soţia celui care-şi construieşte campania pe un discurs de ură la adresa imigranţilor este născută în fosta Iugoslavie, vorbeşte engleza cu un puternic accent şi a devenit cetăţean american abia în 2006. Iată expresia vie a expresiei „în pat cu duşmanul“. Carolina de Sud dă ora exacta pentru nominalizare În mod traditional, candidatul republican care câştigă alegerile primare în Carolina de Sud obţine, în final, şi nominalizarea Partidului. Excepţie a fost doar anul 2012, cand statul a fost adjudecat de Newt Gingrich, iar în cursa pentru Casa Albă a intrat, până la urmă, Mitt Romney. Odată cu retragerea din cursă a lui Jeb Bush şi după rezultatele slabele obţinute de Carson şi Kasich în Carolina de Sud, devine din ce în ce mai clar că adevărata luptă pentru nominalizare se va da între Trump, Rubio şi Cruz.

Cel mai probabil, o mare parte din voturile lui Bush vor migra acum spre Rubio. O retragere din cursă a lui Carson şi Kasich ar aşeza şi mai mult lucrurile în perspectivă. Cu rezultatele din Carolina de Sud pe masă, este cert că tabăra republicană nu prea are motive de sărbătorit. Hillary Clinton câştigă Nevada O victorie în Nevada era, pentru fostul Secretar american de Stat, vitală. Deşi obţinut cu o diferenţă de doar cinci procente, succesul din acest stat o poziţionează drept candidatul cu cele mai mari şanse de a obţine nominalizarea. Cu majoritatea delegaţilor din Nevada în buzunar, Clinton s-a îndreptat spre Texas, stat care votează marţea viitoare. Nu înainte însă de a le mulţumi suporterilor din Nevada şi a sublinia punctele cheie ale campaniei sale: salarii egale pentru aceeaşi muncă prestată, lupta împotriva rasismului, reforma imigraţiei şi a justiţiei.

Bernie Sanders nu s-a lăsat descurajat de înfrângerea suferită în Nevada şi a anunţat că priveşte cu încredere spre Super Tuesday, zi în care cu siguranţă va reuşi sa-şi adjudece câteva state, printre care şi Vermontul pe care-l reprezintă în Senat. El reuşeşte în continuare să mobilizeze tinerii cu un mesaj progresist şi unificator.
This post appeared on the front page as a direct link to the original article with the above link .

Hot this week

Russia: Political Analyst Reveals the Real Reason behind US Tariffs*

Austria: Musk, the Man of Scorched Earth

Mexico: The Trump Problem

Austria: Donald Trump Revives the Liberals in Canada

Germany: Absolute Arbitrariness

Topics

Mexico: EU: Concern for the Press

Austria: Musk, the Man of Scorched Earth

Germany: Cynicism, Incompetence and Megalomania

Switzerland: Donald Trump: 100 Days Already, but How Many Years?

     

Austria: Donald Trump Revives the Liberals in Canada

Germany: Absolute Arbitrariness

Israel: Trump’s National Security Adviser Forgot To Leave Personal Agenda at Home and Fell

Mexico: The Trump Problem

Related Articles

Mexico: EU: Concern for the Press

Germany: Cynicism, Incompetence and Megalomania

Switzerland: Donald Trump: 100 Days Already, but How Many Years?

Austria: Donald Trump Revives the Liberals in Canada

Germany: Absolute Arbitrariness